Chirtoacă va continua lucrarea arhitecților sovietici de eradicare a urmelor tîrgului medieval

Dorin Chirtoacă poate opri distrugerea sistematică a Chișinăului istoric începută în 1950, dar nu dă semne că vrea să o facă. Am impresia că primarul liberal nu-și dă seama că nu face decît să continue lucrul comuniștilor care doreau un homo sovieticus omogen, locatar al unui bloc și al unui oraș identic, în orice RSS nu s-ar afla. Odată cu extinderea bulevardului Cantemir se va da ultima lovitură tîrgului medieval Chișinău, astfel încît să nu rămînă dovezi că înainte de 1812 Chișinăul a existat.

Nu pot înțelege arhitecții cărora li s-a ridicat mîna să deseneze acest nou plan. Oare numai pentru mașini există Chișinăul? Oare nu ne sunt destule cartierele extrem de frumoase Ciocana, Buiucani, Botanica cu incredibil de atractivele lor bulevarde mohorîte mărginite de blocuri de 9 etaje? Și dacă mai aveți nevoie de un asemenea cartier pentru a vă masturba în fața istoriei, de ce nu îl faceți în cîmp, de ce în centrul istoric, unde a mai rămas puțin farmec?

Iată cum arăta Chișinăul pînă în 1950:

Autorul ilustraţiei – Nicolae Ischimji

Partea centrală a tîrgului vechi a fost distrusă în anii 50-60 odată cu construcția Bulevardului Tineretului (actualmente Renașterii/Vieru):

Sursa imaginii

Lovitura finală este discutată în aceste zile la Primăria Municipiului Chișinău. Extinderea bulevardului Cantemir va mătura pentru automobile încă o treime din vechiul tîrg.

Sursa imaginii

Eu îmi imaginez cu cîtă grijă se vor face săpăturile arheologice cu excavatoarele în următorii ani. Așa că, dragi Chișinăueni, veți avea un oraș din ce în ce mai asemănător cu Harkovul sau Donețkul. Construcția comunismului continuă, ura! Înainte de 1812 Chișinăul nu a existat. Și chiar dacă a fost, vom avea grijă să ștergem totul.

Și pentru că asta nu e destul, Primăria ne mai pregătește o surpriză – lărgirea străzilor din sectorul construit în sec. XIX. Ca să avem unde parca. Poate deschideţi o piață Centrală și în Cimitirul Armenesc, dle Primar? Consilierii PL din consiliu vor susține.

 

  • Anonim

    Поскольку в вашем материале иллюстрации грают важнейшую роль, а, возможно, даже послужили источником вдохновения для вашего сообщения, хорошо бы указать не просто ссылку, но дать имя автора. Это кишиневский архитектор и художник Николай Искимжи.  Давайте уважать авторов и называть имена, тех, кто способны на внятное непозаимстованное индивидуальное высказывание. Спасибо.

    • Ion Grosu

      Ирина, я только за. Дело в том что Николай не указал что он является автором этих иллюстраций. 

  • http://www.facebook.com/people/Oleg-Krasnov/1051397830 Oleg Krasnov

    Киртоака годами не может почистить Комсомольское озеро, которое комсомольцы вырыли лопатами за полтора года. Страшно думать, что будет когда Дорик займётся археологией.

  • http://www.facebook.com/people/Oleg-Krasnov/1051397830 Oleg Krasnov

    Киртоака годами не может почистить Комсомольское озеро, которое
    комсомольцы вырыли лопатами за полтора года. Страшно думать, что будет
    когда Дорик займётся археологией.

  • http://www.facebook.com/profile.php?id=12628797 Marian Manic

    Ion, vad ca asa articole au ajuns sa fie citite numai de rusi, sau de moldoboi care sunt moldoveni dar nu pot scrie o propozitie in Romana. In fine, Dumnezeu cu ei.

    Eu as fi de acord cu analiza ta daca tu ai fi reprezentantul unui grup de arhitecti, istorici si alti specialisti in domeniu, dar si reprezentanti ai societatii civile din Chisinau, si ai face o analiza transanta a celor doua parti (partea primariei si partea asa zisilor aparatori ai centrului istoric). De asemenea ar fi bine ca pentru asa articole, pe langa harti simple cu desene de cladiri, sa faci o galerie a fiecarei cladiri istorice (din exterior dar si din interior) ca lumei sa-i fie clar ce se planifica sa fie distrus, caci din articol se face impresia ca la noi in centrul Chisinaului sunt adevarate monumente arhitecturale in toata splendoarea pe care Chirtoaca le distruge in stil sovietic/bolshevist. Ar fi bine de vorbit nu doar despre istoria cladirilor din secolul XIX, dar ar fi bine si de facut analiza istorica a functionalitatii acestor cladiri in ultimii 20 de ani (au folosit aceste case cuiva in special, sau pur si simplu au stat sa prinda praf si sa de risipeasca putin cu putin?!).Mai mult ca atat, in analiza ta ar trebui sa vorbesti si despre dinamica migratiei populatiei din ultimii 20 de ani, de dinamica dezvoltarii sferei afacerilor in aceasta zona a Chisinaului, pentru a intelege daca politica de dezvoltare urbana a autoritaii locale din ultimii 20 de ani nu vine in contrasens cu idea pastrarii centrului istoric (de altfel se primeste ca asta Chirtoaca e vinovat de faptul ca se distruge, insa se uita de mentionat ca el a mostenit situatia creata si incearca sa rezolve anumite probleme pentru a imbunatati bunastarea oamenilor… daca sa citesti din randurile tale se face impresia ca Chirtoaca e inamicul poporului deoarece el nu creaza nimic, ci distruge ca un idiot tot ce vede). Ar fi bine, de asemenea, de facut un sondaj obiectiv al parerilor si preferintelor oamenilor care traiesc in aceasta zona si de aflat ce cred ei de fapt despre planurile primariei (sunt ei de acord cu imbunatatirea infrastructurii sau ei doresc pastrararea cladirilor si aleelor vechi, etc.)Aceasta analiza este foarte subiectiva in care se subanteleg doar preferintele tale personale, insa tu scrii asa de parca in spatele tau sta tot Chisinaul. Categoric nu sunt de acord cu analiza aceasta si cu concluziile pe care le faci!

    • Ion Grosu

      Marian, și eu aș vrea ca din comunitatea de arhitecți să se găsească cineva care să scrie la temă și să facă studiile pe care le dorești, dar asta nu se întîmplă. Între timp Chișinăul vechi dispare clădire după clădire. Și arhitecții tac. Se revoltă diletanții – eu, Nata Albot, Dumitru Ciorici șamd.

       

  • http://pulse.yahoo.com/_6ZJMO2PXNUZM4RFXAYDWDJO72Q Ghenadie Sontu

    Zonă istorică puţin studiată şi mediatizată. Din
    aceste considerente, datorită lipsei de informaţie despre valorile
    capitalei, opinia publică este manipulată prin specularea necesităţilor
    optimizării schemelor de transport prin centru, modernizării
    sub-zonelor centrale neîntreţinute, dezvoltării complexelor comerciale mari,
    etc. De aici rezultă şi numeroasele cereri de a elimina unele edificii din Registrul monumentelor si proiecte de genul Bvd Cantemir.

    Ghe.
    http://www.airm.gov.md

  • http://www.facebook.com/people/Ghenadie-Ivascenco/100002048448675 Ghenadie Ivascenco

    Ideea „trasării bulevardului Cantemir prin partea de jos a centrului istoric al Chisinaului” este un bluf, un vis urât şi un proiect ne-fezabil din punct de vedere economic. Nu realizarea acestui proiect ar trebui sa deranjeze, ci calitatea si fezabilitatea planurilor elaborate si promovate cu finantare publica. Vin cu cateva explicatii:
     
    (1) Ideea extinderi bd. Cantemir pana la str. Mihai Viteazul a fost inclusa in Planul Urbanistic General al Chisinaului din 1989 la insistenta urbanistilor moscoviti. De fapt, moscovitii propuneau 2 noi bulevarde largi in centru – dublori pentru str. Lenin: Cantemir (Cosmonautilor) si Bucuresti (Iskra). Respectiv, centrul Chisinaului urma sa fie „re-sistematizat” in totalitate conform SNIP-urilor, iar orasul urma sa ia infatisarea unei urbe sovietice exemplare. Planurile au fost „stricate” de Perestroika, Glasnosti si Miscarea de Eliberare Nationala. Comunitatea sovietica a urbanistilor incepu sa-si recunoasca greselile. Sub presiunea vremurilor, s-a dezis de ideea largirii str. Iskra (azi Bucuresti) si demolarile masive aferente acestui proiect in partea de sus o centrului istoric. In schimb, in calitate de compromis (!), a fost lasata ideea „bd Cantemir”. Deja in 1989 era clar ca bd. Cantemir este „proiect ideologic”, dar nu un „proiect urbanistic” (urma sa stearga memoria Chisinaului de pana la 1812).
     
    (2) Proiectul „Bd. Cantemir” a nimerit in Planul Urbanistic General din 2007 in urma unei puternice influente politico-administrative din partea celor care au guvernat orasul in acea perioada (Primarii Ursu & Iordan). De fapt, daca se va analiza PUG/ul in 2007 se va vedea ca partea scrisa exclude bd. Cantemir si pune accentul pe revitalizarea centrului istoric. De fapt, a fost o decizie a CMC prin care elaboratorii au fost “obligati” sa prevada includerea bd. Cantemir in PUG (prea mare era rezistenta autorilor).
     
    (3) Argumentul de astazi ca Bd. Cantemir, in caitatea sa de dublor al bd. Stefan cel Mare, ar descongestiona traficul in centrul orasului este un fals! Astazi, cca 60% din traficul pe bd. Stefan cel Mare este reprezentat de tranzit (incl. Pentru cei care vin de la Straseni si se indreapta spre Aeroport!). Zeci de urbanisti (inclusiv toti strainii) s-au expus deja ca finalizarea centurii de ocolire a centrului istoric este adevarata solutie pentru descongestionarea traficului in centrul Chisinaului + folosirea la maxim a capacitatii str. Albisoara.
     
    (4) Costurile estimative aferente realizarii proiectului „Bd Cantemir” constituie min €200 mln (investii publice pentru infrastructura + exproprieri + asigurare cu locuinţe a celor cărora li se vor demola locuinţele). Chisinaul nu are resurse nici pentru a repara (plomba) strazile si bulevardele existente.
     
    Isi poate cineva inchipui in sec. XXI cum intr-o capitala europeana buldozerele demoleaza cateva zeci de hectare de tesut urbanistic istoric pentru un bulevard gandit de sovietici? Intr-un oras condus de un primar pro-European…
     
    O concluzie care s-ar cere. Chisinaul de 20 de ani nu are un arhitect sef. Nu este vorba de un birocrat care ocupa aceasta functie, ci de o personalitate cu vocatie, care ar iubi si ar sluji destoinic orasul nostru.
     

  • Pingback: Ion Grosu » Homo ludens » La ce bun Planul Urbanistic?!

  • http://www.facebook.com/people/Oboroceanu-Vadim/100002681796278 Oboroceanu Vadim

    Centrul Istoric este memoria istorica a unei natii…este ca casa ta parinteasca care chiar daca este mai saraca ar o incarcatura istorica evidenta in afara de aceasta orasul nostru pe alocuri are un stil rustic-rural care ar putea atrage mari simpatii din partea ocidentalilor care doresc sa vada si ceva original